Cercetare

Incluziune socială, toleranță, acceptare și realizare pentru toți studenții

Asigurarea dimensiunii sociale a învățământului superior românesc pentru studenții cu dizabilități și studenții străini/imigranți: un studiu exploratoriu

Raportul prezintă rezultatele unei cercetări calitative, menite să identifice indicatori și bune practici pentru incluziunea socială a studenților cu dizabilități și a studenților străini/imigranți în învățământul superior din România. Cercetarea a fost realizată prin grupuri focus cu experți și reprezentanți ai celor două grupuri țintă și analizează percepțiile privind succesul, barierele și mecanismele de depășire a acestora în cadrul a patru etape cheie: acces, admitere, menținere și absolvire.

Principalele concluzii subliniază necesitatea strategiilor instituționale și a indicatorilor structurați pentru evaluarea dimensiunii sociale, care să fie aliniați atât la principiile europene (de exemplu, cele din Comunicatul de la Roma), cât și la contextul specific al sistemului educațional românesc. Raportul prezintă recomandări de indicatori, vizați atât pentru studenți, cât și pentru personalul academic, inclusiv în ceea ce privește infrastructura, serviciile de sprijin, abordările pedagogice, monitorizarea și interacțiunea cu instituțiile externe.

Cercetarea contribuie la crearea unui set de instrumente pentru evaluarea sistemică și durabilă a progresului în asigurarea unui mediu academic incluziv, în sincronizare cu obiectivele proiectului START și cu principiile egalității, diversității și nediscriminării.

Discuții în grupuri focus privind asigurarea calității educației pentru studenții din grupuri vulnerabile și privind microcreditele.

Raportul „Discuții în grupuri focus privind asigurarea calității educației pentru studenții din grupuri vulnerabile și privind microcreditele” prezintă rezultatele unei serii de grupuri focus și cercetări desfășurate de echipele din Bulgaria și România în cadrul proiectului START. Studiul examinează incluziunea socială a două grupuri vulnerabile în învățământul superior – studenții cu dizabilități și migranții – precum și perspectivele de implementare a microcalificărilor (microcredentials) în sistemul bulgar.

Principalele concluzii subliniază necesitatea îmbunătățirii accesului la învățământul superior, adaptarea mediului de învățare și a metodelor de predare, precum și dezvoltarea politicilor de sprijin pentru egalitatea de șanse. Raportul propune indicatori concreți pentru evaluarea dimensiunii sociale a învățământului superior și schițează provocările legate de integrare, finanțare și coordonare instituțională.

Concluziile principale evidențiază necesitatea strategiilor instituționale și a indicatorilor structurați pentru evaluarea dimensiunii sociale, care să fie aliniați atât la principiile europene (de exemplu, cele din Comunicatul de la Roma), cât și la contextul specific al sistemului educațional românesc. Raportul prezintă recomandări de indicatori, vizați atât pentru studenți, cât și pentru personalul academic, inclusiv în ceea ce privește infrastructura, serviciile de sprijin, abordările pedagogice, monitorizarea și interacțiunea cu instituțiile externe.

Recomandări de politici legate de validarea învățării anterioare

Documentul prezintă recomandări de politici legate de validarea învățării anterioare în sistemele de învățământ superior. Acesta analizează rolul validării ca instrument cheie pentru extinderea accesului, încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și sprijinirea cursanților care dobândesc cunoștințe și competențe în afara sistemului formal de educație – prin muncă, voluntariat, auto-studiu sau experiență profesională. Textul subliniază elementele de bază ale politicii europene în domeniul validării, inclusiv Cadrul European al Calificărilor (EQF), recomandările Consiliului UE și inițiativele pentru transparență și mobilitate.

Raportul formulează orientări politice concrete pentru îmbunătățirea proceselor de validare – de la elaborarea unor standarde clare și aplicarea unor metode diverse de evaluare, la o participare mai largă a părților interesate, cum ar fi angajatorii, instituțiile de formare și industria. O atenție deosebită este acordată accesibilității proceselor pentru cursanții din grupuri netradiționale și vulnerabile, precum și necesității de formare a cadrelor didactice și a evaluatorilor. De asemenea, sunt prezentate recomandări privind colectarea de date, monitorizarea și cooperarea interinstituțională.

În concluzie, documentul propune, de asemenea, recomandări la nivel național și orientări pentru instituțiile de învățământ superior, care subliniază necesitatea unor cadre solide de recunoaștere, integrarea validării în sistemele de credite, dezvoltarea de instrumente standardizate și parteneriate cu industria. Acest material servește ca ghid strategic pentru instituțiile de stat și universități care doresc să modernizeze politicile educaționale, să sprijine parcursuri diverse de învățare și să sporească alinierea dintre educație și nevoile pieței muncii.

Recomandări de politici publice privind microcertificările în învățământul superior

Documentul prezintă politici publice și recomandări cheie legate de dezvoltarea și implementarea microcertificărilor în învățământul superior. Acesta analizează cadrul politic european, subliniat de Recomandarea Consiliului UE din 2022 privind o abordare europeană a microcertificărilor, precum și rezultatele consultărilor preliminare și ale inițiativelor pilot ale Comisiei Europene. Accentul este pus pe rolul microcertificărilor ca instrument pentru învățarea pe tot parcursul vieții, creșterea șanselor de angajare și crearea unor parcursuri de învățare mai flexibile, personalizate și accesibile.

Raportul analizează bune practici și inițiative legislative naționale în diferite state membre – inclusiv Estonia, Slovacia, Cehia, Spania și Grecia. În aceste sisteme, microcertificările sunt integrate treptat în cadrele naționale ale calificărilor, primesc definiții clare, cerințe de calitate, volum de studiu și mecanisme transparente de recunoaștere. Documentul propune măsuri politice structurate, cum ar fi crearea de standarde și definiții unitare, includerea în sistemele de credite existente, participarea activă a angajatorilor și a organizațiilor din domeniu, precum și dezvoltarea unei infrastructuri digitale (de exemplu, prin Europass) pentru emiterea și partajarea securizată a microcertificărilor.

În concluzie, documentul formulează, de asemenea, recomandări detaliate pentru autoritățile naționale și instituțiile de învățământ superior, legate de includerea microcertificărilor în CNC, introducerea unor descrieri transparente și standardizate ale rezultatelor învățării, sprijinirea recunoașterii învățării anterioare și încurajarea cumulării microcertificărilor către calificări superioare. Se subliniază necesitatea unui grad ridicat de încredere, calitate și cooperare între instituții și angajatori, pentru ca microcertificările să devină un instrument durabil și eficient pentru modernizarea învățământului superior și pentru participarea activă la învățarea pe tot parcursul vieții.